Jocuri sportive

~~~ȘAH~~~            ~~~HANDBALL~~~            ~~~RUGBY~~~            ~~~BADMINTON~~~            ~~~BASCHET~~~

Jocuri sportive pentru copii, copilul își va antrena o serie de abilități și va învăța:

– să analizeze și să se autoanalizeze;

– să urmărească un obiectiv;

– să realizeze legături, combinații, strategii;

– să găsească soluția cea mai bună;

– să ia decizii;

– să prevadă consecințele unei acțiuni;

– să-și stăpânească emoțiile;

– să-și dezvolte creativitatea, originalitatea, imaginația;

– să aibă răbdare;

– să-și dezvolte spiritul competitiv;

– să studieze comportamentul adversarului, să intuiască slăbiciunile acestuia;

– să iasă din impas;

– să-și asume responsabilități, fiind singurul responsabil de reușită sau eșec;

– să-și respecte adversarul;

– să prindă încredere în forțele proprii.


Practicând jocul de șah, copilul intră în contact cu noțiuni care-i vor fi de folos pe parcursul anilor următori: strategie, ofensivă, defensivă, planificare, sacrifiu, capturare, competiție, rivalitate, anticipare, amenințare, autocontrol, raționament etc. 

Cum se aranjează tabla de joc

La începutul jocului tabla de șah este poziționată astfel încât fiecare jucător are pătratul de culoare albă (deschisă) în partea din dreapta jos.

Piesele de șah sunt aranjate apoi în același fel, de fiecare dată. Al doilea rând (sau linie) este ocupat de pioni. Turnurile se așează în colțuri, caii se așează lângă ei, urmați de nebuni și în cele din urmă regina, care se așează întotdeauna pe propria ei culoare (regina albă pe alb, regina neagră pe negru), iar regele se așează pe pătratul rămas.

Cum se mută piesele

Fiecare dintre cele 6 tipuri diferite de piese se mută diferit. Piesele nu se pot muta trecând prin alte piese (totuși calul poate sări peste alte piese), și nu se pot muta niciodată pe un câmp pe care se află deja una dintre propriile piese. Totuși, ele pot fi mutate și pot lua locul unei piese de-a adversarului care este atunci capturată. Piesele se mută de obicei pe poziții din care pot captura alte piese (ajungând pe câmpul lor și înlocuindu-le), pot apăra propriile piese în situația unei capturi sau pot controla câmpuri importante din partidă.

Regele este cea mai importantă piesă, dar este și una dintre cele mai slabe. Regele poate muta doar un pătrat în orice direcție - în sus, în jos, în lateral și în diagonală. Regele nu poate niciodată muta în șah (unde ar putea fi capturat). Atunci când regele este atacat de o altă piesă se numește „șah”.

Regina este cea mai puternică piesă. Ea poate muta în linie dreaptă în orice direcție - înainte, înapoi, lateral sau în diagonală - atât timp cât nu trece prin oricare dintre piesele proprii. Ca și celelalte piese, în cazul în care regina capturează o piesă de-a adversarului, mutarea ei se oprește. Observați cum regina albă capturează regina neagră și apoi regele negru este forțat să mute.

Tura poate muta numai înainte, înapoi și în lateral, cât de departe se dorește. Turnurile sunt piese deosebit de puternice atunci când se protejează reciproc și lucrează împreună!

Nebunul se poate muta cât de departe dorește, dar numai în diagonală. Fiecare nebun începe pe o culoare (închisă sau deschisă) și trebuie să rămână mereu pe acea culoare. Nebunii lucrează bine împreună, deoarece își acoperă reciproc punctele slabe.

Caii mută într-un mod foarte diferit de celelalte piese – merg două pătrate într-o direcție și apoi încă unul la un unghi de 90 grade, în forma de "L". Caii sunt singurele piese care pot sări peste alte piese.

Pionii sunt neobișnuiți deoarece mută și capturează în moduri diferite: mută înainte, dar capturează în diagonală. Pionii pot muta înainte doar un pătrat la un moment dat, cu excepția primei lor mutări, când se pot deplasa două pătrate înainte. Pionii pot captura doar în pătratul din diagonală în fața lor. Nu pot muta sau captura înapoi. Dacă există o altă piesă direct în fața unui pion, el nu poate sări peste sau captura acea piesă.

Pionii au o altă abilitate specială și anume dacă un pion ajunge la celălalt capăt al tablei, poate deveni orice altă piesă de șah (se numește promovare).

Un pion poate fi promovat în orice piesă. O neînțelegere uzuală este că pionii pot fi schimbați doar pentru o piesă capturată. Acest lucru NU este adevărat. Un pion este promovat de obicei în regină. Numai pionii pot fi promovați.

Cum se face rocada

O altă regulă specială este denumită rocadă. Această mutare vă permite să faceți două lucruri importante, toate într-o singură mutare: puneți regele în siguranță (sperăm) și scoateți turnul din colț la joc. Când e rândul jucătorului, el poate muta regele două câmpuri într-o parte și apoi să mute turnul din acea parte lângă rege, de cealaltă parte. (Vedeți exemplul de mai jos). Totuși, pentru a efectua rocada trebuie îndeplinite următoarele condiții:

trebuie să fie prima mutare a regelui

trebuie să fie prima mutare a turnului respectiv

nu trebuie să existe nicio piesă între rege şi turn pentru a face rocada

regele nu poate fi în șah sau să treacă prin șah

Observați că atunci când efectuați rocada într-o anumită direcție, regele este mai aproape de lateralul tablei. Aceasta este rocada mică. Rocada de pe partea cealaltă, unde stă regina, se numește rocada mare. Indiferent în ce parte se face rocada, regele mută întotdeauna numai două pătrate.

Aflați cine efectuează prima mutare

Jucătorul cu piesele albe mută întotdeauna primul. Prin urmare jucătorii decid cine primește piesele albe, în general, la noroc, fie prin aruncarea în aer a unei monezi sau unul din jucători alege culoarea unuia din pionii ascunși în mână de celălalt jucător. Albul face apoi o mutare, urmat de negru, apoi albul din nou, apoi negrul și așa mai departe până la sfârșitul jocului. Posibilitatea de a efectua prima mutare oferă un mic avantaj jucătorului cu piesele albe care are ocazia de a ataca imediat.

Bibliografie  =    https://www.chess.com/ro/today


Terenul de joc (vezi Figura 1) este dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se compune din 2 spatii de poarta (vezi Regula1.4 si Regula 6) si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ale portii).

In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii.

Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata.

O poarta (vezi Figurile 2a si 2b) se gaseste in centrul fiecarei linii exterioare a portii. Portile t 15215j924p rebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri.

Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din spatele portii.

Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta sa ramana, acolo si sa nu poata iesi imediat de acolo.

Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza.

Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor (vezi Figura 2a), in timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime.

Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu o diferenta de culoare intre acele suprafete adiacente ale podelei.

In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi Regula 6). Spatiul de poarta este delimitat de olinie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:

-> o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta); -->doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii


      (vezi Figura 1 si 2a).


 Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm (vezi Figura 1).

Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri);


 (vezi Figura 1).


Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri); (vezi Figura 1).

Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine (vezi Figurile 1 si 3).

Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc).

(vezi Figurile 1 si 3).



~~~RUGBY~~~


“Rugby-ul este un sport de golani practicat de domni, pe când fotbalul este un sport de domni practicat de golani”. (Pierre de Coubertin)

Scopul este ca un jucător, respectând regulamentul şi în colaborare cu coechipierii săi, să ajungă în terenul de ţintă advers pentru a culca balonul înscriindu-se astfel o încercare (sau eseu).

O echipă este formată din 15 jucători împărţiţi pe două compartimente. – Înaintarea (sau grămada) este formată din 8 jucători, repartizaţi pe trei linii: – Linia a I-a – 3 jucători: – Nr. 1 – Stâlp stânga (pilier) – Nr. 2 – Trăgător (taloneur) – Nr. 3 – Stâlp dreapta (pilier) – Linia a II-a – 2 jucători: – Nr. 4 – Linia a II-a stânga – Nr. 5 – Linia a II-a dreapta – Linia a III-a – 3 jucători: – Nr. 6 – Aripă de grămadă stânga (flanker) – Nr. 7 – Aripă de grămadă dreapta (flanker) – Nr. 8 – Închidere – Liniile dinapoi (linia de treisferturi) sunt formate din 7 jucători Mijlocaşi – Nr. 9 – Mijlocaş la grămadă (demi de mele) – Nr. 10 – Mijlocaş la deschidere (uvertură) 3/4 – Nr. 11 – Aripă de ¾ stânga – Nr. 12 – Centru ¾ (I) – Nr. 13 – Centru ¾ (II) – Nr. 14 – Aripă de ¾ dreapata – Nr. 15 – Fundaş

REGULI DE BAZĂ ALE JOCULUI DE RUGBY

ÎNAINTE ŞI PASA ÎNAINTE = Jocul de rugby se joacă prin pasarea (aruncarea) balonului spre înapoi (către un coechipier).

Pasarea (aruncarea) balonului spre terenul de joc advers, precum şi scăparea balonului spre înainte (situaţia de „înainte”) nu sunt permise.

În aceste cazuri se va dicta o grămadă ordonată pe locul greşelii.

PLACAJUL = Singura modalitate de stopare a adversarului cu balonul este de a-l prinde (placa).

Placajul se execută de la nivelul abdomenului în jos, cu ambele braţe, prin aducerea purtătorului de balon la sol.

Jucătorul placat, adus la sol, trebuie să elibereze imediat balonul. Jucătorul care a placat să elibereze placatul.

Nerespectarea celor de mai sus se penalizează cu lovitură de pedeapsă contra celui vinovat.

AFARĂ DIN JOC – OFSAID = În general balonul împarte terenul în două părţi: terenul propriu şi terenul adversarului. Jucătorul care joacă balonul din terenul adversarului se află afară din joc, ofsaid şi se penalizează cu lovitură de pedeapsă.

MARCAREA DE PUNCTE = Se poate face prin:

– Încercare sau eseu – culcarea balonului în terenul de ţintă advers – 5 pct.

– Lovitură de pedeapsă – trecerea balonului printre bare după o lovitură de picior (aşezată sau căzută) pe locul în care arbitrul a acordat lovitura de pedeapsă, ca urmare a unei infracţiuni.- 3 pct.

– Drop gol – trecerea balonului printre bare după o lovitură de picior căzută – 3 pct.

– Transformare după încercare – trecerea balonului printre bare după o lovitură de picior (aşezată sau căzută) pe perpendiculara locului unde s-a marcat o încercare – 2 pct.


~~~BADMINTON~~~

Badmintonul este un sport în care doi jucători sau două perechi de jucători joacă plasându-se fiecare de câte o parte a unui fileu care împarte terenul dreptunghiular în două jumătăți egale. Cei doi jucători sau două perechi câștigă puncte lovind un fluturaș cu racheta astfel încât acesta să treacă peste fileu și să aterizeze în terenul advers.

Terenul de joc este dreptunghiular, latura lunga masoara 13,40 metri, iar latimea 6,10 metri, la jocul de dublu, sau 5,18 metri, la jocul de simpu, diagonala intregului teren va fi de 14,723 metri.

Toate liniile care definesc suptafata de joc fac parte din teren si este de preferat sa fie de culoare alba sau galbena, cu latimea de 40 mm.

Pentru testarea vitezei corecte a mingilor de joc, in mod optional, sunt practiate doua repere in interiorul fiecarei linii laterale a careului de serviciu de la jocul de simplu, la 530 mm. si respectiv 990 mm. fata de exteriorul liniei de fund, latimea liniilor va fi in interiorul masuratorilor date.

Latimea de 40 mm a liniilor mediene va fi egal impartita intre careurile de servici dreapta si stanga.

Latimea de 40 mm a liniilor care delimiteaza careul de servici, din fata si in spate, de la jocul de dublu, va fi in interiorul dimensiunii de 3,960 m care defineste lungimea respectivelor careuri de servici.

Stalpii care sustin fileul vor avea o inaltime masurata de la sol de 1,55 m si vor fi suficient de solizi ca sa sustina fileul intins, ei vor fi asezati pe proiectia liniei laterale a terenului de dublu, chiar daca se joaca meci de simplu, la mijlocul lungimi de 13,40 metrii .

Fileul va fi facut din fir subtire dar rezistent de culoare inchisa, avand o retea uniforma de ochiuri de minimum 15 mm latura si de maximum 20 mm. Va fi perfect intins intre cei doi stalpi, latimea lui fiind de 760 mm, lungimea fiind de  6,10 metri.

Marginea de sus a fileului va fi tivita cu o banda alba, dubla, pe interiorul careia se afla cablul cu care se ancoreaza pe stalpi.

Inaltimea fileului trebuie sa fie de 1,524 m la centru si evident, 1,55m la nivelul stalpilor, prin varful carora trece cablul de sustinere care se prind pe stalpi prin diferite dispozitive,   (anexa 3).

Mingea (fluturasul), poate fi fabricata atat din materiale sintetice cat si naturale (pene naturale si lemn de pluta), sau prin combinarea acestora, urmand sa se pastreze caracteristicile generale de zbor.

Fluturasul confectionat din pene, cu baza din pluta acoperita cu un strat subtire din piele va avea 16 pene fixate in baza de aceiasi lungime (cuprinsa intre 62mm si 70 mm, masurata din varful penei pana la intrarea in baza de pluta), varfurile trebuind sa formeze un cerc cu diametru intre 58 mm si 68 mm .

Baza din pluta trebuie sa fie cu diametrul intre 25 mm si 28 mm fiind rotunjita la capat, mingea in intregime trebuind sa cantareasca intre 4,74 si 5,50 de grame, (anexa 8).

Pentru testarea fluturasului se va folosii o lovitura de sub incheietura pumnului, iar contactul rachetei cu mingea se a produce inapoia liniei din spatele terenului. O minge cu o viteza corecta va trebuii sa aterizeze, fata de linia din spate a terenului opuns, la mai putin de 530 mm si nu la mai mult de 990 mm , adica intre cele doua marcaje (optionale) practicate tocmai pentru testarea mingei.

Racheta de badminton va fi o structura plata, formata din manerul rachetei, tija si capul sau rama rachetei care nu va depasii lngimea de 680 mm si latimea de 230 mm. (anexa 9)

Suprafata de lovire a rachetei va fi plata, formata dintr-o retea de de corzi incrucisate, nu mai dense in centru decat pe margini, atasate de rama. Suprafata cordajului cordajului nu va depasii lungimea de 280 mm si latimea de 220 mm.

Racheta nu va avea protuberante sau obiecte atasate, altele decat cele necesare exclusiv pentru protectia impotriva uzurii si a vibratiilor, ori pentru a distribuii greutatea sau pentru a asigura racheta de mana cu o sfoara, daca au dimensiuni rezonabile si sunt astfel plasate incat sa corespunda scopului si vor fi lipsite de orice dispozitiv care i-ar permite jucatorului sa modifice forma rachetei.

Jocul de badminton simplu

Jucatorii trebuie sa serveasca din si sa primeasca in careurile lor de serviciu din dreapta, daca numarul de puncte pe care a reusit sa le realizeze partea aflata la serviciu este par.

Jucatorii trebuie sa serveasca din si sa primeasca in careurile lor de serviciu din stanga, daca numarul de puncte pe care a reusit sa le realizeze partea aflata la serviciu este impar.

La scorul de 0-0 partea aflata la serviciu , va efectua serviciul din careul de serviciu-dreapta.

Mingea este lovita alternativ de partea la serviciu si de partea la primire pana este comis un "fault" sau mingea inceteaza sa mai fie in joc.

Daca partea la primire a comis un "fault" sau mingea inceteaza sa mai fie in joc deaorece a atins suprafata terenului partii aflata la primire, sau a fost trimisa afara din teren de aceasta, partea aflata la serviciu castiga punctul, atunci partea aflata la serviciu va servii iarasi din partea alaturata de teren.

Daca partea la serviciu a comis un "fault" sau mingea inceteaza sa mai fie in joc deaorece a atins suprafata terenului partii aflata la serviciu, sau a fost trimisa afara din teren de catre aceasta, partea aflata la serviciu pierde punctul respectivsi in acelasi timp dreptul la serviciul urmator.

Jocul de badminton dublu

Ca si la jocul de simplu, functie de numarul de puncte acumulate de catre partea aflata la serviciu, se va servi din careurile de serviciu din dreapta pentru scor par si respectiv, stanga pentru scor impar.

Numai jucatorul aflat la primire poate returna serviciul. Daca mingea atinge partenerul jucatorului aflat la primire sau este lovita de catre acesta, se considera gresala, "fault", partea care a servit castigand punctul aflat in disputa.

Dupa ce serviciul a fost returnat corect, mingea poate fi lovita de oricare din jucatorii partii aflate la serviciu si apoi de oricare dintre jucatorii partii aflate la primire si tot asa, pana ce mingea inceteaza sa mai fie in joc, jucatorii putand sa loveasca mingea din oricare parte a propriului teren delimitat de fileu.

Serviciile trebuie efectuate alternand careurile de serviciu. Jucatorii nu trebuie sa serveasca in afara randului, ori sa primeasca doua servicii consecutive in acelasi set (excepriile fiind atunci cand se serveste sau se primeste dintr-un careu de serviciu gresit sau cand se dicteaza "repetare") .

Orice jucator al partii invingatoare poate servii in setul urmator si orice jucator al partii care a pierdut poate primii .


~~~BASCHET~~~


Baschetul este jucat între 2 echipe, de câte 5 jucători fiecare. Scopul fiecărei echipe este să introducă mingea în coşul adversarilor şi să împiedice cealaltă echipă să înscrie. Jocul este condus de către arbitri, oficialii mesei şi un comisar, dacă este prezent. Coşul care este atacat de către o echipă este coşul adversarilor, iar coşul care este apărat de către o echipă, este propriul ei coş. Echipa care a marcat cel mai mare număr de puncte de joc la sfârșitul timpului de joc va fi câștigătoarea jocului.

La fel ca în majoritatea sporturilor, și în cazul baschetului este declarată câștigătoare echipa care înscrie cele mai multe puncte. Totuși, spre deosebire de fotbal sau handbal, la baschet, mingea care trece prin coș poate aduce un număr diferit de puncte, în funcție de locul în care a fost făcută aruncarea și de tipul aruncării.

În cazul unei aruncări libere, acordate în urma unei greșeli a echipei adverse, valoarea unui coș este de un punct. În ceea ce privește zona din care este făcută aruncarea, se vor acorda 2 puncte pentru un coș înscris din zona de 2 puncte, demarcată printr-un semicerc, sau 3 puncte pentru un coș marcat din zona de 3 puncte, adică orice zonă de pe teren aflată în afara semicercului care delimitează zona de 2 puncte.

În mod normal, un joc obișnuit de baschet este împărțit în patru sferturi a câte 10 minute, excepție făcând liga americană NBA, unde jocul este împărțit în patru sferturi a câte 12 minute. Între fiecare sfert, mai puțin al doilea și al treilea, și între ultimul sfert și reprizele de prelungiri se acordă câte o pauză de 2 minute, iar între sferturile 2 și 3 se va acorda pauza dintre reprize, de 15 minute.

Cu toate că scopul principal al baschetului este acela de a înscrie cât mai multe puncte, fiecare jucător dintr-o echipă are un rol bine stabilit și anumite calități care îi permit să facă față cu succes oricărei situații. Astfel, pe un teren de baschet vor fi întâlnite cinci categorii de jucători, câte unul din fiecare:

Shooting guard = Este cel mai bun aruncător din echipă și are abilitatea de a înscrie des coșuri de trei puncte. Se poate demarca ușor și poate înscrie chiar și atunci când presiunea pusă de adversar este una mare. Jucătorii din această categorie sunt dependenți de coechipierii lor, care trebuie să intuiască momentul oportun în care să le paseze mingea. 

Point guard = Este un adevărat conducător de joc, fiind deseori considerat antrenorul din teren. Are abilități excelente de dribling și de pasare a mingii, este rapid și are capacitatea de a crea ocazii de înscriere atât pentru el, cât și pentru coechipieri. Rolul unui point guard este și acela de a studia dinamica jocului și de a descoperi anumite slăbiciuni ale echipei adverse, pentru a le exploata.

Small forward = Acest rol este atribuit unui jucător versatil, care dă dovadă de viteză de reacție, anduranță, capacitate de a se demarca, de a pătrunde în careul advers, de a înscrie coșuri de trei puncte și de a trece cu ușurință în apărare. 

Power forward = Jucătorii cu acest rol sunt mobili, rapizi, au capacitatea de a marca de sub panou, cu ușurință, dar și din zona de trei puncte. În faza de apărare, acești jucători trebuie să poată bloca adversarii care încearcă să înscrie de sub panou, dar și să poată ține pasul cu jucătorii rapizi.

Center = Sunt, de regulă, cei mai înalți jucători de pe teren și au cea mai mare forță. Datorită acestor calități, sunt excelenți apărători și pot schimba deseori desfășurarea unui joc, prin abilitățile lor de a pasa mingea, după recuperare.